Si Totusi

O planta, un copac, o floare,

Ce-ar face dac-ar fi in locul nostru oare?

Ar cuteza sa zboare pan'la cer?

Sau ar mai sta in geam atunci cand este ger?

Dar eu? De-as fi o floare intr-o glastra...

As mai putea sa fiu asa maiastra?

As ofili uscandu-mi frunzele incetisor,

Ori as facea aripi sa pot sa zbor?

Dac'as fi un stop de ploaie-n vant,

Eu m-as lasa purtat pe-ntreg pamant,

Iar roua diminetii dac'as fi,

Pe-o floare m-as prelinge zi de zi

Dar nor de-as fi? As da o ploaie oare?

As cuteza cumva sa iau fata la soare?

Sau poate-as sta micut uitat de lume,

Doar ca sa vad spectacolul istoriei nebune.

Dar Soarele de-ar fi in locul meu ce-ar fi?

Ar lumina si incalzi pe toti in fiecare zi?

Sau s-ar retrage-ntr-o cabana friguroasa

Pe care s-o-ncalzeasca si sa-i fie casa?

O frunza-ntr-un copac batut de vant cum s-o simti?

Si-o numara ea zilele cat a trait si cat o mai trai?

Sau oare fiece secunda infinita pentru ea ar fi

Si cat de mult sau de putin ar fi, ea viata si-ar iubi...

Dar pasare de-as fi, de cate ori nu m-am gandit sa fiu...

Sa zbor sau sa plutesc agale, deasupra la pustiu

Si muntii sa ii dovedesc cu un elan nebun,

Poate visez la noapte... si am sa va spun!

Mereu, noi incercam sa-i imitam pe toti si toate,

Dar sa ne folosim de ce-am primit

Nu ne gandim ca se mai poate

Iar infinitul, il vedem doar ca ceva finit!

Si ne uitam in mandra oglinjoara

Si ne fălim in ea, dar respiratia devine tot mai rara!

Si-ncepem sa uitam incet-incet ca mai traim,

Si-ajungem sa ne plangem mai mereu... in loc sa inflorim.

Si totusi, de-am urma exemplul unei flori,

Ar trebui sa ne trezim frumosi in zori,

Sa stralucim in fiecare zi, mereu frumosi in soare,

Sa raspandim la toti in jur a noastra boare!

Sa nu mai raspandim numai venin si rautate,

Sa incercam sa dam ceva mai bun in toate,

Sa inflorim ca florile cand ne uitam la soare

Iar ceilalti, sa ne priveasca cu stupoare!