Linistea interioara

Atunci cand vrem sa facem prea multe, nu ne reuseste nimic!!! Trebuie sa gasim adanc in interiorul nostru acea liniste care dainuie chiar si in spatele celor mai zgomotoase "decoruri". Trebuie sa invatam sa ne controlam mintea. Asa cum afirma si Eckhart Tolle, suntem sclavii propriei minti fara a baga de seama! De cate ori nu ne-a venit in minte ca noi vrem ACUM o ciocolata? Si ne-am dus morti copti, mai sa-l luam pe sus pe bietul vanzator ca noi vrem ciocolata! Si sa fie de banane! Exemple sunt foarte multe de acest gen si acest lucru trebuie sa ne ridice mari semne de intrebare! Ce e de facut cand mintea ne indruma gresit? Trebuie sa cautam in adancurile fiintei noastre linistea. Eu chiar am trait azi o astfel de criza... In capul meu zumzaiau mii de idei, sute de lucruri de facut, zeci de persoane, si in fata doar UN calculator, O tastatura, si hai... doua maini, dar care trebuiau sa actioneze intr-o singura directie... Ce sa fac mai intai? Am realizat ca e vai si amar de mine daca nu ma pot concentra. Timpul nu imi permite acest "lux"... sa stau sa dorm pe mine. Si uite asa, am realizat ca exista acolo undeva o liniste de neimaginat, ceva care atunci cand te cuprinde simti ca poti muta muntii din loc, dar ca sa ajungi acolo trebuie sa te eliberezi de sclavia mintii. Oare calugarii budisti ce gandesc in acea liniste a lor in care salasluiesc mare parte din viata? ca doar nu s-or plictisi... Ca sa nu o mai lungesc cum am eu obiceiul, cand sunteti nervosi, nu va puteti concentra, sunteti plini de griji, sau pur si simplu, tot zgomotul din jur va face capul calendar, incercati sa inchideti ochii, cautatiu undeva in "adancuri", si gasiti acea liniste care este mai presus de toate; face legatura cu Divinitatea direct, un fel de "telefonul rosu". Si in aceasta stare, incercati sa-i inchideti "gura" mintii care rationeaza, da vina in stanga si-n dreapta pe toti, ii cearta pe cei care nu-ti dau pace, si ca un tiran notoriu incearca sa-ti dicteze ce sa faci si mai ales ce sa nu faci si te baga in spaime de tresari si cand iti vezi propria umbra. Cand ati reusit asta, iubirea, linistea si creativitatea preiau controlul si totul devine o placere. Incercati acest exercitiu cat mai des: la munca, in metrou, sau pur si simplu pe strada... atunci cand mintea tinde sa-i judece pe toti in jur... uite ala ce urat e... uite aia ce grasa e, si asa mai departe. Daca reusiti sa o faceti sa taca, o sa simtiti o stare de parca toti cei care trec pe strada va sunt frati, surori, mame sau tati... Incercati... e gratis ;)