joi, 19 mai 2016

Semimaraton Petrom Bucuresti

Am chef de scris, am idei, picioarele parca sunt din ce în ce mai cu pofta de alergare, de bicicleala, am chef de înot, parca îmi cresc aripi. In sfârșit se trezește încet - încet Dragonu' adormit din mine :)

Acestea fiind spuse aveam chef sa alerg la Semi-maratonul din București - nu sa-i întrec pe kenyeni ci doar sa-mi fac Personal Best pe Semi ca m-am uitat prin Strava și am văzut ca PB-ul meu pe semi e de anul trecut de la Baneasa Trail - 1.34 sau ceva de genul. Si mi-am zis... WTF, pana acum n-am dat nici un semi pe asfalt în concurs... pai hai sa aranjam treaba asta - dar sa dau banii pe înscriere pt. un semi de plat - neah, tricouri am destule, n-am de ce sa ma înscriu, alerg pe lângă. Si totusi ma gândesc ca ar fi mai bine sa plec din țarc cu toată lumea, sa apară timpul oficial acolo, si tot tacâmul. Asa ca ma gandesc eu ca in fiecare an sunt multi care se inscriu si nu mai pot veni. Postez pe un grup dacă știe cineva un kit care se va ridica dar nu va alerga nimeni pe numarul respectiv, si nu trec nici 5 minute si aflu ca ma va chema Dragoș duminica :)

Cand m-am dus sa-mi iau numarul si cipul am aflat ca Florin Totalca si Fane vor fi paceri la 1:30 si am zis ca-i numai bine, ca eu am PB pe semi 1:34 dar pe trail asa ca pot alerga la 1:30 si ultimii km dau si eu mai tare si trag la un 1:29. Vad eu cum m-oi simti si cat o sa scot.

Vine duminica, pe număr aveam zona E care era la dreaq în praznic si am mai văzut cazuri când alergam la ștafeta și nu lasau paznicii de acolo oamenii sa se bage in alt sector decât cel alocat. Ca vorba aia, zi la un paznic sa faca ceva si daca vede vreun zdrahon, sta mititel acolo, daca vede ca-s sportivi (si nu boxeri), sunt si ei tari in gura. Așa ca intru pe lângă cineva si ma duc direct in față sigur pe mine sa nu ma zărească vreun cerber.

Pe băieții cu baloane încă nu-i vad decât după ce se aglomerează pe acolo încât nu pot să ma intorc spre ei. Aflasem ca e și Robbie pacer la 1:30, il vad si pe Gabi Solomon, si imi propun sa alerg ritm oarecum lejer până ma ajung si apoi sa țin ritmul lor. Calculasem ca-mi trebuie cam 4:13 pt un semi la 1:29 si ma pun pe alergat. Mai lejer ca deobicei ca participasem la Petrom doar la ștafeta când porneam ghiulea si dădeam cât puteam pe 5 sau 10 km. Ma ajung băieții, ma claxonează, văd ca e și Radu Miles cu ei, și rămân in fața lor dar tot trageam cu coada ochiului sa nu ma îndepărtez.

Alergam de zor, ne mai salutam cu unu' cu altu' si putin inainte de tura de stadion simt eu ca-i dam cam tare, ma uit acum si vad ca am avut pace de 3:47, dar totul merge conform planului - nu ma simt deloc obosit. Radu o ia la galop, eu oricum am zis ca doar pe ultimii km, cand dau de Dâmbovița venind de pe Victoriei ma îndepărtez de paceri - dacă o sa mai pot.

Ajungem pe Victoriei, mai vad ceva stafete, ma mai salut cu foști colegi de prin Teamnet si pe coborâre deja simt ca pot începe sa dau mai tare, vad ca sunt pe la km 18 și încep sa forjez. Curg apele de pe mine mai ceva ca la Eco si am ajuns sa scot 1:28:42. Sunt încrezător ca voi face bine alergarea și la XMan si acum ca nu ma mai doare nici un genunchi, nimic, zic ca o sa încep sa cresc și pe alergarea montana - unde e sufletul meu.

Ma vad și cu Puricosu' care a scos 1:18 pe semi... hmm, bun asa... mai am pana acolo. Ma vad și cu ai mei colegi din Ciucaș X3 - am fost destui pe la cursa asta, la cea de 10km sau la ștafetă.
 Ieșim apoi la o hidratare și ne retragem cuminți pe la casele noastre. Si cam atât.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu