Cugetari

Am citit ceva de Osho si am ramas perplex. Toata viata ne chinuim sa o facem pe sfintii. Biserica ne da numai exemplele sfintilor, ce e bine, ce e rau... Spune Osho un lucru genial, pe care l-au spus altii probabil inainte, dar nu conteaza asta, ideea e ca asta e adevarul... Asa-i ca nu exista noapte fara zi, nu exista bun fara rau? Asadar, daca vrem sa scapam de pacat trebuie sa scapam de ideea de sfant. Cum vine asta??? Este ca si cum am vrea sa scapam doar de o fata a unei monede. Suntem atat de inchisi in conceptii, incat daca nu te duci la biserica esti considerat pacatos. Dumnezeu nu este peste tot oare? Vreau sa-mi spuna cineva care este diferenta intre egiptenii care venerau niste statui si ai nostri crestini, care merg prin biserici si pupa icoanele pe toate partile. Daca mai plange sau sangereaza cate o icoana, sincer... cred ca face asta tocmai pentru ca suntem atat de orbi... si asta doare. Am citit despre o povestioara geniala. Un mare intelept se afla intr-un templu, si fiindu-i frig a luat o statueta a unui Budda si i-a dat foc sa faca cald. "Parintele" de-acolo sa faca apoplexie... si omul ii zice calm... Sa las pe Dzeu din mine sa moara pentru o bucata de lemn? Oare nu e acelasi lucru si cu obiectele noastre de cult? Dumnezeu e peste TOT si in TOT! O alta povestioara hazlie, unu se tot ruga la Dzeu da-mi Doamne nush ce... si cineva auzindu-l vine si-i da una peste ceafa. Totul ne e la dispozitie, noi il asteptam de la Dzeu! E o idiotenie sa cerem de la Dzeu ceva material, iar in plan spiritual... avem toate uneltele sa fim parte din Dzeu dar noi asteptam SA NI SE DEA! Acum exista informatii cat cuprinde; pe timpuri, informatiile se gaseau atat de greu incat unul ca Pitagora a facut ani de zile din Grecia in Egipt, sa studieze biblioteca din Alexandria. Noi avem atatia intelepti pe care putem sa-i studiem si totusi majoritatea lumii prefera sa-si piarda timpul intoxicandu-si mintea la televizor, citind toate infectiile de ziare, sau chiar si carti pe care ar fi trebuit sa le citeasca la 12 ani, pentru cultura generala. Dar fiecare e liber sa traiasca asa cum crede, insa cand vad ca unii se plang de nefericire, de sanatate si alte treburi d-astea... nu mai zic nimic... Pentru cei care ma cunosc, as mai da o nota personala dezvoltarii mele spirituale. Intai a fost Lazarev, cel care mi-a deschis ochii si care mi-a zdruncinat conceptiile mele de pe atunci despre lume. M-am trezit oarecum strain intr-o lume pe care credeam ca o cunosc cat de cat. Mi-am dat seama de multe dintre mecanismele complexe ale jocului vietii. Acum, printre multi alti autori care au confirmat ce am inteles si ceea ce avea sa vina, am inceput sa-l citesc pe Osho. Si am inteles de ce nu l-am citit de la inceput, pentru ca era prea mult. De la un "incuiat" cum li se spunea in Harry Potter, sa-l citesti pe Lazarev apoi pe Osho... e bomba atomica pentru o persoana, bineinteles pentru una care citeste toate cartile acestora, si care cauta niste raspunsuri. Ca sunt si destule persoane care poate i-au citit pur si simplu la recomandarea cuiva sau in loc de "povesti nemuritoare". Asadar, Lazarev iti zdruncina puternic lumea materiala, iar Osho iti zdruncina ce a mai ramas, adica si pe cea spirituala. Cand citesti Osho, daca nu ai inteles deja ce inseamna atasamentul prostesc de lumea materiala, cu siguranta o sa ti se para ca abereaza. Dar de fapt e atata adevar in ceea ce scrie el! Si inca o chestie deosebit de inteligenta este ceea ce spune Lao Tzu, ca nu se poate scrie despre adevar asa cum nu se poate descrie in cuvinte iubirea, sau cum nu-i poti spune un orb cum e sa vezi!!! Insa Osho vine in completare si spune ca totusi ceea ce scriem este bun pentru a trezi setea de cunoastere a celorlalti. Adevarul nu se poate decat sa-l descopere fiecare, exact ca in povestea cu fluturele. Daca astepti sa afli totul fara ca sufletul tau sa treaca prin anumite experiente... asteapta! Asa cum asteapta si cei care pun acatiste la biserica sa-i iubeasca femeile, sau sa le dea Dzeu masina si casa la feciori :))) nu radeti ca-s reale astea, si multe altele da nu vreau sa le scriu ca cine stie pe cine mai "ranesc". Somn usor! Sau buna dimineata... voi alegeti!