De la Alina "cetire" - cazul de care ne ocupam acum:
"Stand de vorba cu colega mea de serviciu, am aflat de cazul acestei fete tinere despre care va voi povesti in cateva randuri; intr-un sat in apropiere de Pitesti, chiar intr-o padure la 13 km de sosea locuia pana nu demult aceasta fata de numai 21 de ani care a nascut acum 3 luni un baietel. A trait si locuit pentru putini ani impreuna cu parintii ei, dupa care si-a continuat copilaria alaturi de bunici. Colega mea de serviciu imi povesteste despre ea ca a fost o eleva premianta, cuminte si foarte ambitioasa, ca facea naveta multi kilometri zilnic pentru a ajunge la scoala, ca parintii ei nu-i purtau de grija fiind din nefericire preocupati de viciile lor. Nu a putut indura mult timp agresiunile verbale si fizice ale parintilor si s-a mutat la bunici - parintii nefiind interesati in continuare de soarta ei. Si-a continuat studiile liceale - desi drumul spre liceu era si mai lung - iar dupa finalizarea lor s-a casatorit. Din pacate viata ei s-a complicat din ce in ce mai tare. Sotul ei nu are parinti, crescut fiind si el de bunici. S-a nascut intre timp si un baietel care le-a bucurat doar sufletul, situatia lor materiala ramand tot una precara. Nu primeste ajutorul social maternal, ci doar alocatia copilului. Copilasul are acum 3 luni. Au fost nevoiti sa se mute de la bunici intr-o casa batraneasca oferita de o batrana din sat-o cunostinta de-a sotului. Au ramas aici cam 2 ani pana cand un incendiu le-a ars in integime casa, si i-a pus iar pe drumuri, dar de acesta data ramanand fara nimic. S-au tot mutat din milostirea oamenilor din sat, de colo colo, ajungand acum din nou la o batrana insa in niste conditii minime de supravietuire; locuiesc cu greu in bucataria casei, se incalzesc cu economie si traiesc cu strictetile impuse de batrana. Fetei ii este interzis chiar sa vorbeasca si la telefon - am reusit cu greu sa vorbim cu ea din aceasta pricina. Nu mai tine legatura nici cu parintii, nici fratele ei iar alte cunostinte au respins-o dupa ce s-a casatorit. Plange cand vorbeste la telefon, se teme de batrana ca nu cumva si de aceasta data sa ramana fara un loc de trait, este o fata trista si fara sperante. Nu are curaj sa viseze, isi doreste doar sa poata locui candva, macar intr-o camera cu conditii decente de trai si fara sa indure restrictii sau alte ghinioane. Orice lucru mic care poate parea nesemnificativ pentru multi dintre noi, o va putea face macar pentru putin timp sa zambeasca si sa spere ca intr-o zi viata i se va schimba in bine. Ar avea nevoie cel mai mult de lucrusoare pentru copilas."
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu